Archive for the ‘Muzica’ Category

Artist in cautarea unei case de discuri?

Posted: February 22, 2011 in Muzica

Eu nu inteleg de ce-si cauta artistii, muzicienii, DJii, etc, casa de discuri. Iar cei care au casa de discuri se promoveaza tot singuri, pe net, prin pagina lor Web, prin FB, YM, MySpace, YouTube, you name it!

Motivele celor care vor contract cu o casa de discuri sint urmatoarele:

1. Sa primesc drepturi de interpretare, autor, etc.

Raspuns: nu casele de discuri platesc aceste drepturi la care va referiti voi. Iar  cistigurile din vinzarile de CD-uri ma indoiesc c-o sa va incalzeasca, cred ca nu va luati nici abonament la metrou 🙂

(more…)

Advertisements

Acest articol este dedicat artiștilor cântători din România. Vroiam să-l scriu demult, dar abia acum am reușit să adun suficiente frustrări încât să pot sintetiza în câteva cuvinte ce greșeli fac cei care se ocupă de artiști, vis a vis de oamenii de radio și de media în general. Le-am făcut și eu, dar abia acum văd, din afară, cît de… pionieră eram. Sîntem însă aproape în 2011 și mă gîndesc că era asta a pionieratului ar cam trebui să se termine și să intrăm și noi în rîndul lumii. De aceea am să încerc să vă împărtășesc cîteva lucruri pe care le-am realizat în timp și care cred eu, trebuiesc scoase din activitatea managerului, sau impresarului sau PR-ului unui artist.

Mă uitam ieri, din greșeală, la Poveștirle penibile și mi-a atras atenția invitata celui mai penibil dintre gay, o fotomodeală din străinătate. Alături de ea, în studio, 2 fotomodele autohtone, care-și descriau experiențele și cum pozează ele pentru calendare, pentru mai puțin de 1000 de euro și cum deseori, prin cluburi defilează în lenjeria lor intimă, adusă de acasă. Nu am văzut om mai mirat decăt domnișoara din străinezia, la auzul acelor vorbe. De fapt era uluită, nu înțelegea cum e posibil așa ceva și repeta într-una “that’ s not modelling, that’s no fashion!”

Am constatat cu această ocazie că noi încă ne jucăm în domenii precum moda, arta, muzica, entertainmentul în general. La noi încă e o mare mahmureală, la 21 de ani de la Revoluție încă nu ne-am trezit. E un balamuc total în tot ce facem. Modelele defilează cu lenjerie intimă de acasă prin cluburi în care s-a investit uneori chiar și un milion de euro, dar care nu sînt dispuse să plătească pentru entertainment, vor totul moka dacă se poate, sau cu bani extrem de puțini. Pentru că la noi așa e businessu’ . Îți faci un club care te costa de te îndoaie și mai departe nu prea gîndești. Forța de muncă, promovarea, prezentările, grafica, reclama, pe astea nu le pune nimeni la socoteală. Pentru că se poate. Și atunci fetele ălea defilează moka, artiștii cîntă pe bani puțini, totul doar pentru a avea activitate și pentru, de ce să nu admitem, satisfacerea orgoliului personal.

(more…)

Ozzy Osbourne, we love You!

Posted: October 3, 2010 in Muzica

Am stat in primul rind la concert si am dat din cap odata cu toata rockerimea, la fel ca la 20 de ani. Mi-e drag omuletul asta de cind am dat prima oara cu ochii si urechile de fața si muzica lui. Nu e vreun mare geniu, dar are o carisma uimitoare si te face sa-l iubesti, cu toate slabiciunile pe care le are. Nu-ti pasa nici ca uneori ii mai scirtie vocea, nici ca avea 2 copii obezi (Kelly e acum de-a dreptul silfida) si o sumenie de ciini care faceau peste tot in casa, nici c-a fost concediat de Black Sabbath, nu-ti pasa de nimic! Pentru ca Ozzy este unic! Un artist pe care publicul nu doar il admira, ci il iubeste din tot sufletul, asa cum s-a vazut si aseara la concertul de la Bucuresti. Iar respectul si recunostiinta lui fata de public nu au margini. A inceput concertul chiar mai devreme (ca deh, nu are fitele lui Axl Rose) si a cintat din tot sufletul, pentru noi. God bless you, Ozzy Osbourne, Romania loves You!

Mi-am petrecut 6 ani din viata ca marketing & promotion manager la case de discuri precum Nova Music, licentiat BMG, apoi la MediaNova, un joint venture intre MediaServices si Nova. (licentiat SonyBMG), iar apoi la Cat Music, licentiate EMI si Ministry Of Sound. M-am ocupat atit de promovarea albumelor romanesti cit si a celor straine, de publishing, lansari, repertoriu online, pagini web, newslettersetc, etc. Eram totodata si ca un fel de agentie de publicitate ambulanta all in one. Trebuia sa compun texte de spoturi audio si video, sa le programez la radio si tv, sa stabilesc parteneriate, etc etc! Au fost 6 ani grei, dar frumosi. Cu toate acestea nu am ezitat nici o secunda cind a fost sa ma intorc in radio, ca talkshow host (sau ghost 🙂

In ultima vreme vad ca se pune adesea problema caselor de discuri care nu promoveaza ce-ar trebui, care snopesc artistii de bani, n-au distributie, angajatii nu sint informati (asta chiar m-a durut!), muzica e doar o afacere si asa mai departe.

Asa ca am sa incerc in continuare sa lamuresc pe cit imi e cu putinta aceste lucruri, sper sa reusesc sa acopar cit mai multe aspecte, din prisma experientei mele.

  1. In anii 96-97, pe cind se intfiintau primele case de discuri independente (Roton, Cat Music, Nova) cozile la depozitele de cd-uri si mc-uri (casete) ale acestora, erau nesfirsite. Pe atunci se vindea BUG Mafia, 3SudEst, Animal X, Costi si Adrian Minune, etc, etc. Dintr-un album se dadeau in jur de 150-300.000 de exemplare. Electrecordul vindea si acesta vinyl-uri cu Angela Similea de ex, tot in acelasi numar de exemplare, asta dupa ce pe vremea lui Ceasca se atingeau cifre record de 1 milion de exemplare vindute… Astazi daca vinzi 10000 de exemplare iei discul de aur si la 20.000 e platina deja…se iau in calcul si vinzarile digitale, 10 downloaduri fiind considerate un album! La albumele straine, acestea fiind mult mai scumpe e si mai rau, nu mai stiu exact cifrele, dar puteti cauta daca aveti mania exactitatii. Dar trebuie dedus ca daca faci un videoclip de 2000 de euro (pretul minim) si o sedinta foto de 500 de euro, s-ar putea sa nu-ti scoti banii investiti. De aceea casele de discuri se gindesc de 100 de ori inainte de a semna un artist, sau de multe ori impart costurile cu acesta, lucru practicat de altfel  si de edituri cu autorii lor… (more…)

De la moartea Madalinei Manole a ieșit la iveală din nou, supărarea artiștilor cu voce, adica talentați la cîntat, că nu sînt promovați așa cum ar trebui, că nu-i mai vor casele de produție, că în Romania nu mai pot face carieră.

Perfect de acord. Dar la fel de adevărat este că nici medicii din Romania nu sînt apreciați, nici arhitecții, nici oamenii de televiziune, nici contabilii. Am un prieten care la 35 de ani schimbase 15 job-uri iar asta este soarta multora dintre noi. Nici afară nu umblă cîinii cu colaci în coadă. Pentru că lumea se schimbă, evoluează (în rău sau în bine) și atunci trebuie să te transformi în permanență pentru a face față, deci nu înțeleg de ce artiștii ar face excepție de la această regulă.

(more…)

Rock-ul a murit demult. Nici nu știu de altfel dacă a trăit vreodtă prin România. În orice caz, dacă mă întreabă cineva, răspund mereu că lumea de azi nu a fost construită de rockeri, ci de ăia care-i înjurau. Din păcate…

(more…)