MAGIC NIGHTS – “filmul” evenimentelor. Partea a 2-a: Radio in the night, just like radio in Christmas Eve, is REAL radio… fulfilling a mission…

Posted: February 4, 2009 in Cartea Radio & Showbiz

“Ah, very professional!” mi-a raspuns Denis. A doua zi m-a sunat din nou: “So, you are starting the show on Monday!”. Nu stiu nici acum de ce i-am raspuns fara ca macar sa ma gindesc:”OK!”. A doua zi, iar suna telefonul (aveam ca ringtone melodia ce urma sa fie genericul show-ului: Until June- “Sleepless”). “Listen. We have a meeting today at 6, please be there”. Ok!

La sedinta a fost foarte distractiv. I-am reintilnit pe Liana Stanciu si pe Dan Dima, care pe atunci avea piciorul in ghips. Problema lui era ca fi-su isi facuse creasta si nu-l mai poate opri din geluit. Si mai avea o problema: ca la matinal “nu e nici unu’ viu in playlist!!!”:))
Reintorcindu-ma la decizia mea de a reveni in radio dupa atita timp si mai ales de a face un talkshow (de fapt, mai exact, un call-in show) de noapte, pot sa spun ca sint 2 lucruri care m-au convins, din ce mi-a spus Denis:
1.” a night shift is an extraordinary opportunity to have a more personalized show, talking to people who are actually LISTENING (not only HEARING) and even to also listen to them yourself. Radio in the night, just like radio in Christmas Eve, is REAL radio… fulfilling a mission…”
2. “career and life… I don’t need to develop here… You know the kind of life that someone gets when he/she goes to bed at 7 am… But again, Radio is our only real love, isn’t it ?”.
Are mare dreptate, radioul pentru noi este singura dragoste adevarata… citeva zile mai tirziu aveam sa-l privesc la lucru si am vazut cum ii sclipeau ochii de cite ori isi aranja si rearanja radiourile (Kiss, Magic si One FM), ca unui copil care se joaca cu niste cubulete fermecate, primate in dar de la zina cea buna. Dar cred ca am inceput sa scriu cam siropos, nu? 🙂

Tot la sedinta l-am cunoscut si pe cel care avea sa-mi devina coleg de emisiune: Eugen Huculici, despre care eu crezusem initial ca e Pacaliciu’, o alta cunostiinta de pe vremea Uniplusului. Insa ne-am lamurit imediat ca e de fapt cel care dadea voci pt. spoturile pe care le comandam pe vremea cind lucram la Nova Music (el lucrind in productie la Kiss si Magic pe-atunci).

Si a urmat ziua de luni, prima editie a talkshow-ului “Magic Nights”. Primul subiect cred ca a fost :”De ce se insoara barbatii”. Vroiam sa verific daca e valabila fraza pe care o citisem pe net:”Men are attracted by sex, but stay for love”. Nu am ajuns la nici o concluzie. Dar talkshowul a fost un succes, dupa ce in primele 10 minute mi-a tremurat vocea ca unui prescolar trimis in tabara cu cortu’:)
Pe atunci stateam in studiouri separate, el in cel de emisie iar eu in “borcan”, “acvariu” sau cum vreti sa-i ziceti. Din pacate, masa si microfonul la care vorbeam eu erau orientate spre studioul Kiss fm (ca e chiar la mijloc borcanul, intre studioul Kiss si cel al Magicului si il folosesc fiecare dupa trebuinte). Asa ca nu aveam cum sa-l vad, iar comunicarea din casti nu mergea. Nu mergeau nici 2 telefoane in direct deodata, deci again, ca intr-un déjà vu:”Klinger (ca a ramas directorul tehnic al radiourilor), de ce nu merge nimic?? Arrrrrrrgggggghhhhh!!”:)
Incep sa cred ca povestind filmul emisiunii “Magic Nights” nu fac altceva decit sa-mi completez cartea, which is good! I think…

Denis era in radio, la el in birou, asculta. Dupa ce am scapat de emotii am inceput sa vorbesc ca pe vremuri, de parca nimeni si nimic nu m-ar fi despartit vreodata de microfon si de ascultatori. Telefoanele sunau, asculatorii erau deja pe faza: Paul, Ovidiu, Costin, Bunicu’, Madalin, Elena, Petrica, Damian sint doar citeva nume pe care le-am notat in agenda de emisie.
La final a venit Denis si mi-a spus: ”Good, very good!”. Tot atunci am primit si un SMS de la Tony Tesiu (pe atunci proaspat director de programe la Radio Zu): “Am ascultat emisiunea. Esti foarte buna de radio!”.
Asadar, in 1990 un francez a decis ca sint ok pentru radio. 18 ani mai tirziu, un alt francez a decis ca sint buna de radio si m-a primit inapoi. Cu romanii nostri avea sa fie insa mai complicat:)

Advertisements
Comments
  1. […] her blog, she recently published two articles ( 1. 2.) about our encounter. They are only for those lucky enough to read […]

  2. Mara says:

    Eeee, astept cu nerabdare continuarea!

  3. Nana says:

    Ah Diana, de cand imi tot promit ca o sa iti scriu si eu cateva cuvinte pe blog. Am tot amanat de pe o zi pe alta, in speranta ca nu o sa fiu pe fuga. Am mai intrat sa “scanez” in mare noile postari. Uite, acum pur si simplu nu m-am mai putut abtine. Naturaletea cuvintelor tale m-a prins si intru foarte usor in “filmul” evenimentelor. De asemenea, ma chinui de ceva vreme sa ajung la zi cu “Radio & Showbiz”

    Trebuie sa recunosc ca m-a impresionat foarte tare ceea ce a scris Denis despre tine. Toata admiratia!

    Imi pare rau ca s-a anulat MagicNights si ca ai fost lasata fara marea ta pasiune. Numai din descrierea lui Denis imi imaginez ce inseamna radioul in viata ta si ce lovitura a fost sa “ti se ia microfonul din fata”. Doar traim in Romania, la ce ne putem astepta?! Judecam si judecam… oamenii falsi sunt apreciati (de cei care nu stiu ca sunt falsi) sau, din contra, considerati ipocriti de cei cara vad dincolo de falsitate. Oamenii directi sunt din nou judecati… opiniile lor sunt interpretate, iar ei dusi la “taiere”. Probabil ca ai fost o persoana incomoda tocmai pentru incapatanarea, determinarea si pasiunea de a fi cine esti chiar si in emisie. Cred ca si unii ascultatori au fost, mai mult sau mai putin, deranjati de convingerea ta de a nu-ti schimba conceptiile dupa cum bate vantul. Vocea de la microfon a fost mereu Diana Singer si nu a “show” person.

    M-am lungit pentru ca vreau sa te incurajez. Sunt sigura ca out there sunt multi oameni ca mine, care au ajuns sa te aprecieze chiar daca nu reusesc sa isi lase gandurile aici pe blog. Imi permit sa vorbesc si in numele lor 😉

    Mentalitatea romanilor (aici o sa ma refer doar la media si la showbiz) este inca mult diferita fata de cea de afara. Mai avem de invatat. Toata admiratia si pentru Toni Tesiu care, fiind de la concurenta (intr-un fel), a facut un gest frumos si te-a felicitat.

    Vorbele lui Denis ar cantari pentru mine mai mult decat tone de diplome si de premii.

    “Diana, I bow in front of your talk-radio experience. You are a lady. Using your incredible talent on air was a pure radio pleasure. I am blessed that I met you. Don’t stay here in the real world. Go back in the studio and turn the red light on, as soon as possible. Please.”

    Te pup cu drag!

  4. Vendeta says:

    Si pe mine ma intriga faptul ca Huculici, un cvasinecunoscut intr-ale radioului (s-o spunem p”a dreapta!), a primit un asemenea job…Ok, mijise el ceva vedetism provincial pe bland mal de mare, dar asta e zero barat la nivel national. Pe vremea ta (:) 🙂 🙂 ) riscul sa pui un necunoscut sa faca o asemenea emisiune avea un spate explicabil, ca de, totul pornea din neant…Dar dupa atatia ani in care lucrurile s-au miscat in ritm de maraton, cand e clar ca cine a vrut sa dovedeasca a avut morman prilejuri s-o faca…sa iei un nenea Huculici si sa-l adaugi “ete fleoshk” la “tocsou” pe un post national cu rating relevant, e un gest cu radacini varate in doua potentiale resorturi : nebunie (comerciala) in stare pura / nepotism si “pilaraie” mioritica. Inclin spre varianta doi. A nu se intelege ca am ceva cu Huculici ca individ, cetatean, persoana, etc…Doar in postura lui de “personalitate” made in China, alias fake, nu ma incred eu prea tare…Sa faci un talk-show/ call-show nu-i o chestie chiar asa light cum poate si-ar imagina careva…E nevoie de o gramada de chestii in bocceaua de microfon a moderatorului. Nu numai voce buna de radio, nu numai inspiratie/idei potrivite si abilitati de comunicare…Ar fi nevoie de multe multe altele. In context tin neaparat sa-ti spun, draga mea Diana, ca de multe ori am fost “hororificata” de lipsa voastra de informatie corecta si coerenta in legatura cu tema aleasa. E ok ca moderatorul sa aiba opinii personale si sa le expuna pe post…E chiar necesar, aproape obligatoriu…Dar exista contexte in care un “dupa parerea mea” atasat inaintea unui comentariu sau a unei afirmatii ar fi fost un sine qua non. Am auzit atatea chestii neconforme cu realitatea care erau prezentate ca adevaruri sigure si absolute incat am inchis de cateva ori radioul cu gandul sa nu mai revin. Ma gandeam la toti acei oameni cu un anumit nivel de educatie si acces la informatie/cunoastere care vor lua drept litera de lege ceea ce spuneti voi si vor ramane cu o varianta deformata a realitatii…Nu ma pune sa-ti dau exemple, ca n-o voi face…Intrand in postura unei profesoare pensionara si inacrite 🙂 o sa-ti spun pe sleau ca mi se pare absolut inadmisibil sa nu cauti macar un minimum de informatie legata de tema aleasa INAINTE de a intra pe post. Sa te aud spunand ,,uite acum am citit pe net”, sau “stai sa caut ” etc etc. etc in timpul unor emisiuni in care era evident ca sunteti paraleli cu tema aleasa…ups!!!! cumplit de neprofesional…Cat despre emisiunile “cu dedicatie”, facute fix ptr a populariza ceva anume, o reclama pe fata ptr un ziar nou aparut (nu-l spun, ca nu vreau sa-i fac reclama; iti dau un indiciu : emisiunea despre Otil si Radulescu), sau repetarea la nesfarsit a adresei web a unui site in emisiunea despre mistere, etc, etc…parerea mea ca nu ati procedat fair…………..Mai vorbim!

  5. Diana Singer says:

    Vendeta, baby, no ofense, da’ ai inceput sa semeni cu Bree din “Neveste disperate”:)

  6. Vendeta says:

    :)) am avut nevoie de o “gugaleala” sa vad care-i Bree (nu prea am timp de Tv). Nu uita ca nu toti ascultatorii radio sunt random, soft, light…Unora le mai merg si rotitele, nu doar instinctele de toate felurile…Cat despre ofensa, never ever…