060 – Radio & Showbiz: Andrei Gheorghe si muzica romaneasca

Posted: December 13, 2008 in Cartea Radio & Showbiz

Cică Andrei Gheorghe este omul care a promovat muzica românească la radio! Aşa am auzit ieri într-un spot difuzat pe PRO TV, postul specializat în producţia de megastaruri. Acum vor să-l ridice pe Gheorghe la rangul de Dumnezeu al muzicii româneşti! Păi dacă el a promovat muzica românească în radiourile din România, noi ce-am făcut până s-a apucat omul ăsta de radio?! Faptul c-am produs primele concerte unplugged cu trupe româneşti (Sarmalele Reci şi Timpuri Noi) ce inseamna? Dar emisiunile în care chemam o sumedenie de artişti români? Dar playlistul din care nu lipseau Iris, Directia 5, Cargo şi alţii? Andrei Voiculescu, Andrei Partoş, Paul Grigoriu şi mulţi mulţi alţii ce-au promovat? Unde mai pui că Radio Bucureşti N-AVEA VOIE pe vremea lui Ceaşcă, să promoveze altceva decât… muzica românească!
Domnu’ Gheorghe, vă rog frumos, staţi la rând… vă ştiam un om cu creierii bine înşurubaţi, nu pot sş cred că vă lăsaţi umflat cu pompa!
În fine, cred că el n-are nici-o vină, ci numai cel care a gândit spotul promoţional, care nici nu s-a mai difuzat de atunci am impresia.

Adevărul este ce PRO TV a produs cele mai mari vedete. Ba chiar într-o vreme, dacă nu erai la PRO, parcă nu existai. Practic, acest post a făcut, după modelul american, din oameni necunoscuţi – vedete peste noapte. Au audienţă, au acoperire, au stil, au bani, sunt agresivi şi cu papagal. Au tot ce le trebuie sa înnebuneasca până şi America. Iar Cotimanis cred că numai reţete de raţă cu varză n-a ridicat în slăvi, hehehe.
În plus, găselniţa cu show-ul ALEGE ASIA mi s-a părut iarăşi genială. Astfel şi-au asigurat şi un show tv cu rating mare şi două trupe, sau mă rog, pe una au reântregit-o iar pe a doua au înfiinţat-o. În orice caz, ASIA s-a ales cu cea mai tare campanie promoţională pe care o poate avea o formaţie! Mă întreb însă cum or fi făcut să zicem Van Halen când au avut nevoie de vocal, ahahha. Parcă-i vad: „Alege Van Halen”, numai la VH1! În fine, nu cred că este cazul sa explic aici de ce Van Halen nu ar fi organizat niciodată un concurs televizat pentru a-şi găsi un solist… iar comparaţia cu ASIA este pur… fantezistă…

Reântorcându-mă la muzică trebuie să amintesc şi trupe precum Cargo, şi ei de multe ori prezenţi în emisiunile mele, deşi era „horror” orice interviu cu Adrian Barar, liderul grupului timişorean, că râdea mereu când îl întrebam ceva. Ţin minte că odata mi-a povestit cum i-a mâncat Schnautzerila, broasca ţestoasă şi ce mare jale a fost în familie. Unde mai pui că peste o carapace de broască ţestoasă trebuie să treacă tancul că s-o strivească, însă caţelul a fost mai tare! Cargo cântau un rock cu influenţe tradiţionale (sau un fel de etno rock, dacă vreţi). Îi iubea toată ţara şi erau mereu bine primiţi în concertele de la Bucureşti. Au avut ghinion cu accidentul lui Kempes. Eu lucram pe vremea aceea la Radio 21 şi ştiu că m-a sunat Anca Lupeş în emisie să mă roage să dau un anunţ pe post, se căuta sânge, grupa lui Ovidiu (Kempes). Am dat anunţul şi la fel a făcut toată presa. Până la urmă Ovidiu a scăpat şi a reânceput să repete cu trupa. În primele concerte citea versurile de pe foi, că nu le mai ştia pe derost, dar cu timpul şi sprijinit de colegi şi-a revenit. Acum are iar plete şi e number one across the nation! Trupa mi-a adus aminte atunci de Def Leppard, când bateristul lor avusese un accident de maşină şi rămăsese fără o mână. N-au renunţat la el, ba mai mult, nici n-au mai cântat fără el. Au comandat apoi un set de tobe şi l-au ajutat răbdători să înveţe să cânte la ele, folosindu-se doar de o mână şi de picioare.

O altă trupă pe sufletul meu a fost Direcţia 5, trupa lui Marian Ionescu (bass). Ţin minte că au aparut odată în studio pe la prânz, îi invitasem să stăm de vorba în emisie. Au intrat pe uşă cântând toţi o piesă a lui Freddie Mercury, „Living on my own”, unplugged, hehehe! A fost genial, băteau ritmul în mesele din studio şi am deschis imediat microfoanele, să audă tot poporul. Aveau un solist, o voce excepţională (Toni) şi-l mai aveau şi pe Mirica, un chitarist de mare excepţie!

Şi Voltaj au fost la mine în emisiuni de câteva ori, dar atunci trupa era TOTAL altceva decât este acum.

Frumoase vremuri! Invitam pe cine vroiam şi oricând. Odată am găsit în pasaj la metroul de la Universitate o trupă de copii care cântau la tot felul de instrumente medievale, mandoline şi altele. Haideţi cu mine la radio, le-am spus. Erau vreo 12 la număr, abia au încăput in studio, dar au cântat minunat! Erau de la o casă de copii, dacă nu ma înşel, acum nu ştiu ce s-o fi ales de viaţa lor…

De Adrian Ordean îmi amintesc cu mare, mare drag, cum compunea el, la chitara lui cumpărată cu bani munciţi din greu pe la concerte. Plecase Paul Ciuci în Canada şi Compact l-au cooptat pe Leo Iorga la voce, iar Ordeanu devenise chitaristul şi compozitorul lor. Ca să păstreze stilul formaţiei a mers pe aceeaşi reţetă de succes, dar talentat şi inventiv cum îl ştim a compus hit după hit. Eram lângă el, la mare când a compus de exemplu „Trenul pierdut” între două spectacole, la nu ştiu ce restaurant din Venus, unde îşi luau masa şi cântau cu toţii în fiecare seară. Adi a mai compus piese de excepţie şi înainte, cu alte trupe, cum ar fi Roşu şi Negru. Acum câţiva ani, când m-am întâlnit ultima oară cu el era tare fericit că reuşise să-şi strângă bani pentru un computer. Astăzi este o somitate în muzică. Când n-a fost!

Pe vremea când făceam emisiunea Dialog Rock ascultam bass-işti de excepţie(mulţi dintre ei – profesori la celebrul Berklay College) şi mă întrebam de ce la noi nu există aşa ceva, deşi aveam să-l ascult mai târziu pe Borobeică într-un concert şi-am rămas mască. Şi Iulian Vrabete este un mare bass-ist, ascultaţi-i de exemplu piesele de acum 30 de ani, de pe discul Club A, pe care făcea adevarate demonstraţii de virtuozitate.

Acum îmi plac trupe precum Bere Gratis, Proconsul (în mod special), K-RISMA, Holograf, Vama Veche (foarte mult!), Viţa de Vie, Omul cu Şobolani, Partizan (nici nu se putea altfel! Şi by the way, ştiţi că pe vremuri Artanu şi Marian Ionescu făceau un cuplu comic rău? Te prăpădeai de râs când se nimerau amândoi prin preajmă. Au fost colegi la Timpuri Noi.). Îmi mai plac NOD, plus cealaltă trupă a lui Dan Helciug, Spitalul de Urgenţă … şi altele. Urmăresc fenomenul „Paraziţii” cu interes.

Vank sunt o revelatie pentru mine şi n-o sa uit cât voi trai că la mine în emisiune (erau mici rău pe atunci ei) Gabi Gomboş a venit cu o piesă de-a lor pe care am difuzat-o blind, ca la poker, heheh. Ce injuraturi conţineau textele lor n-au auzit nici măcar Paraziţii! Imediat m-au sunat ascultatorii să mă ia de urechi. Ce mi-ai făcut, Gabi! Noroc că CNA-ul n-asculta rock!

Nu mă impresionează în mod deosebit VH2 (hehe, inspirat nume!), pentru că, la valoarea lor de muzicieni ei nu mai pot fi o revelaţie. Au succesul pe care îl merită, în mod natural. Am ascultat casete cu Gabriel Cotabiţă de pe vremea când era solist la grupul rock craiovean Redivivus (trupa lui „Niki” Temistocle) şi cânta „Stairways to Heaven” 1 la 1! Aşadar nu cred că acum şi-a schimbat imaginea, ci că a revenit la cea iniţială…  mda, welcome home! Şi pentru că iar am trecut la amintitri nu pot să nu-mi amintesc cu drag şi de grupul Kappa, din Cluj, fosta trupă a lui Sandi Deac (medic de profesie). Pe vremea când copilăream încă la Cluj mergeam des la concertele lor şi de multe ori asistam şi la repetiţii. Acum Sandi şi+a făcut o trupă nouă, Desperado.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s